16 noiembrie 2009

CHIAR TU

Doar pentru o clipa am vazut IUBIREA:
Avea chipul unei flori frumoase.
Am privit-o
Si n-am atins-o,
N-am strans-o la piept
De teama sa nu o strivesc.

13 noiembrie 2009

Ce este succesul?

Zilele trecute, o prietenă de familie, studentă la ASE în București, avea de realizat o temă în care trebuiau intervievati 10 manageri. M-a întrebat și pe mine dacă pot răspunde la unele întrebări referitoare la managementul firmei, formularea strategiei și obiectivelor și alte lucruri asemănătoare. Ea aflându-se în București mi-a luat interviul prin telefon. La majoritatea întrebărilor a fost ușor de răspuns, pe loc, însa, la întrebarea despre succes pe care mi-a pus-o, nu am putut să-i răspund pe loc ci am rugat-o să imi dea un răgaz de cateva ore și să-i scriu răspunsul prin e-mail.
Am avut nevoie de ceva timp de reflecție interioară în care mi-am pus serios această întrebare căutând să ofer acel răspuns care sa mă satisfacă și pe mine.
Întrebarea pe care am primit-o și raspunsul pe care l-am trimis prin e-mail le-am reprodus în continuare.

"Cum percepeți succesul, ca individ și ca organizație?"
Succesul, pentru mine personal, înseamnă o stare de satisfacție și împlinire care rezultă în urma realizării concomitente a 3 deziderate ce trebuie să se afle în echilibru permanent:
A. Împlinire profesională
B. Împlinire pe plan familial
C. Împlinirea aspirațiilor sufletului
Voi spune că am succes doar dacă cele trei direcții au o valoare maximă și pozitivă in același timp.

Împlinirea profesională rezultă atunci când aptitudinile mele sunt folosite la maxim iar rezultatele muncii sunt conforme cu aspirațiile, îmi aduc satisfacție și sunt apreciate de cei din jur în seensul că sunt de folos societății. În acest caz, succesul pe plan profesional îl măsor prin împlinirea obiectivelor pe care mi le-am propus pe termen mediu și lung.
Dacă de exemplu îmi propun să devin peste un număr de ani senator în Parlamentul Romaniei și ating acest obiectiv, acest fapt îmi va aduce porțiunea de satisfacție pe care o aștept în cadrul dezvoltării profesionale (senator e doar un exemplu).
Dacă însă îmi ating acest scop iar în planul familial voi avea un eșec (divorț sau eșec în educația copilului) desigur nu voi spune că am avut succes deoarece echilibrul celor trei elemente a fost distrus. Nu există succes pe plan profesional dacă nu există implinire și pe plan familial, pentru mine cel puțin.
Dacă, de exemplu, voi avea împlinire și satisfacție sufletească atât în ce privește profesia cât și familia dar lipsește cea de-a treia latură, împlinirea aspirațiilor intime ale sufletului, de asemenea nu voi spune că am succes ci doar anumite satisfactii.
Dar ce inseamnă pentru mine ce-a de-a treia latură a succespului, împlinirea aspirațiilor sufletului?
Eu cred că in ființa mea, la fel ca și în alte ființe, a fost pus un dor adânc de a fi util celor din jur, de a-i ajuta pe cei în nevoie, de a le arăta celor dezorientați calea spre împlinire, adică contopirea cu Ființa Supremă. Atunci când mă implic ca voluntar în a alina suferința celor din jur și a-i ajuta să găsească lumina, atunci este împlinit și cel de-al treilea deziderat, împlinirea aspirațiilor sufletului.
În măsura în care toate cele trei obiective sunt împlinite concomitent, consider că am succes, sunt fericit și viața mea a lăsat o urmă de lumină in viața celor din jur, deci nu am trăit degeaba.

În ce privește partea a doua a întrebării: ”Cum percepeți succesul ca organizație?” răspunsul poate veni doar dacă se răspunde în prealabil la câteva întrebări:
1. Cine a stabilit obiectivele organizației?
2. Aceste obiective ale organizației sunt în acord cu aspirațiile, valorile și principiile celui care deține organizația?
3. Obiectivele stabilite de proprietarul organizației sunt în acord cu aspirațiile, valorile și cu principiile angajaților?
4. Dacă obiectivele sunt atinse și ele sunt în acord cu aspirațiile, valorile și principiile celui implicat în atingerea lor, se poate concluziona că organizația este de succes.

Articolul a fost publicat pentru prima dată în 13.11.2009
Revizuirea a fost făcută în 15.10.2022

13 august 2009

M-am inscris la facultate

Vara aceasta am luat o decizie importanta: sa redevin student. In urma unei "provocari" din partea unui membru al familiei si ca urmare a unei introspectii personale am ales un domeniu nou pe care sa il studiez: DREPTUL.
Consider ca acest domeniu se apropie foarte mult de fiinţa şi construcţia mea ca persoană: sunt umanist, imi place argumentarea si logica, iubesc dreptatea si apreciez ca am o mare compasiune fata pe persoanele opresate.
Ca posibile piedici in luarea acestei decizi au fost luate in consideratie si urmatoarele: